Cafeaua își schimbă periodic faima, uneori este utilă pentru absolut orice, alteori este dăunătoare și trebuie evitată cu orice preț. Aici vom încerca să facem abstracție de speculații și să vă prezentăm informații științifice complet imparțiale despre efectele cafelei și cofeinei asupra funcției creierului - atât pozitive, cât și negative.

Vigilenţă

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) concluzionează că 75 mg de cofeină (cantitatea aproximativă dintr-o ceașcă de cafea) mărește semnificativ concentrarea și vigilența.

Efectul cofeinei asupra muncii mentale este important într-o serie de situații care ne impun să deschidem ochii la patru, inclusiv siguranța și productivitatea în timpul schimburilor de noapte, conducerea de noapte și depășirea diferențelor de timp după călătorie sau schimbarea orelor. Aportul de cofeină poate avea, de asemenea, un efect pozitiv asupra inerției somnului - senzația de oboseală pe care o trăim după ce ne trezim brusc.

Starea de spirit

Consumul regulat de cafea este asociat cu beneficii asupra stării de spirit, iar administrarea a 75 mg de cofeină la fiecare patru ore în condiții experimentale ajută la menținerea unei stări de spirit ridicate pe tot parcursul zilei.

Unele studii au descoperit că un consum mai mare de cafea poate ajuta la ameliorarea simptomelor depresive sau la prevenirea depresiei. Cu toate acestea, dozele mari de cafea și cofeină pot duce la creșterea anxietății și a tensiunii nervoase, precum și la creșterea riscului de episoade de atacuri de panică.

Persoanele mai în vârstă par să fie mai sensibile la acest efect decât cei mai tineri. Momentul zilei este, de asemenea, important, deoarece dimineața e cel mai bun moment dacă vrei să bei cafea pentru starea de spirit. Studiile arată că, cofeina are un efect mai benefic asupra stării de spirit a băutorilor obișnuiți de cafea, dar, pe de altă parte, beneficiile cofeinei pentru lucruri precum performanța sportivă și vigilența sunt mai pronunțate la persoanele care nu o consumă în mod normal.

De asemenea, se pare că unele dintre aceste beneficii nici măcar nu au nevoie de cofeină. Uneori, chiar și cafeaua decofeinizată, prezentată ca fiind cofeinizată, este suficientă pentru a îmbunătăți starea de spirit, atenția și viteza mentală, așa cum arată un experiment din 2011.

 

 

Atenția vizuală

O serie de studii au analizat efectul consumului de cofeină asupra capacității unei persoane de a se concentra asupra informațiilor vizuale. Analiza EFSA a acestor studii a concluzionat că, cofeina crește atât atenția selectivă (capacitatea de a se concentra asupra unui anumit stimul), cât și atenția pe termen lung (reținerea atenției pentru o perioadă lungă de timp) în sarcini simple și complexe. În acest scop, cantitatea de cofeină dintr-o ceașcă standard de cafea este suficientă, iar creșterea acestei doze nu duce neapărat la rezultate mai bune.

Aici trebuie să facem o mențiune și anume că cele mai multe astfel de studii se fac după o perioadă de abstinență la cofeină. Cu alte cuvinte, rezultatele lor nu sunt aplicabile persoanelor care beau cafea în fiecare zi. S-a descoperit că au nevoie de mult mai multă cofeină sau aproximativ 400 mg pentru a obține același efect asupra atenției.

Timp de răspuns și siguranță

Acest efect este cel mai pronunțat în situațiile în care creierul nostru rulează la viteze semnificativ mai mici, de ex. în caz de răceală și gripă, după o masă copioasă sau în timpul muncii de noapte. S-a constatat că un aport zilnic de peste 220 mg de cofeină este suficient pentru a reduce la jumătate erorile cognitive și incidentele din timpul turei de noapte.

Beneficiile de siguranță ale cofeinei au fost demonstrate în mod repetat în legătură cu conducerea pe timp de noapte:

• Să bei o ceașcă dublă de cafea (200 mg de cofeină) este la fel de eficient cu un pui de somn de 30 de minute pentru a-ți menține abilitățile de conducere pe timp de noapte.

• Consumul de 80 mg de cofeină îmbunătățește semnificativ calitatea condusului în timpul unei curse monotone de 2 ore pe autostradă.

• O pauză de 30 de minute (inclusiv până la 15 minute de somn) sau 150-200 mg de cofeină sunt deosebit de eficiente în îmbunătățirea vigilenței șoferului. Efectul este deosebit de pronunțat atunci când cele două măsuri sunt aplicate în combinație.

• 150-200 mg de cofeină reduc semnificativ accidentele în condiții simulate după privarea de somn, iar efectul durează 30 de minute după privarea completă de somn peste noapte și până la 2 ore după privarea de somn.

Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că cofeina nu poate compensa pe deplin reacțiile întârziate și somnolența cauzate de alcool. Prin urmare, nu există nicio cantitate de cafea care să justifice a intra la volan după ce ai băut alcool și această practică vicioasă ar trebui evitată cu orice preț.

Memorie

Datele sugerează că, cofeina poate avea un efect mixt asupra memoriei, dozele mici părând să o îmbunătățească și dozele mari riscând să o suprimă, probabil ca urmare a suprastimulării:

Cofeina are un efect pozitiv asupra performanței în sarcinile de memorie cu dificultate relativ scăzută, dar același efect nu se observă întotdeauna în sarcinile cu dificultate mare. Ipoteza științifică pentru această discrepanță este că, deoarece sarcinile mai complexe cresc excitația, aportul suplimentar de cofeină poate duce la supraexcitare și rezultate zero sau chiar negative.

Descoperirile unui studiu sugerează că diferențele în efectul cofeinei asupra memoriei se pot datora trăsăturilor de personalitate. S-a demonstrat că, cofeina îi ajută pe extrovertiți să-și amintească mai bine, dar introvertiții nu.

Un alt experiment a introdus studenții în mai multe liste separate de 15 cuvinte după ce au ingerat 200 mg de cofeină sau placebo. Cuvintele din fiecare dintre aceste liste sunt legate semantic de un cuvânt care nu este prezent în ele, iar sarcina elevilor este să-și amintească cât mai multe dintre aceste cuvinte, precum și să cunoască cuvântul cheie înrudit semantic.

Se pare că cofeina îmbunătățește gândirea asociativă și capacitatea participanților de a reproduce cuvinte din liste, dar și de a crea unele amintiri false - pentru a cita cuvinte care nu erau în liste, dar sunt relevante pentru cuvântul cheie.